cronicile supereroi

Bega Art Prize 2022 | Diana Marincu

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra* o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență.

Lumea artei vrea claritate și Diana Marincu este pregătită să o ofere, a concluzionat juriul format din Horea Avram, Liviana Dan și Anca Mihuleț. Diana Marincu are standarde înalte și consideră activitatea de curator o misiune care promovează excelența artistică. A parcurs numeroase teritorii ale artei, de la galerii, muzee, bienale, la zone performative, având mereu alături istoria artei. Experiența și credibilitatea ei sunt semnificative. Influența Dianei Marincu pe scena de arta contemporană validează miezul intelectual al unui loc și al unei stări care va avea importanță maximă în perioada următoare.

Diana Marincu știe că arta dă forma / concretă – logică / schimbărilor culturale și ca atare impune o vizualitate acută proiectelor sale. Organizând cadrul, organizând conținutul, arta devine un răspuns pentru temele și ideile contemporaneității. Este ceea ce Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 așteaptă de la Diana Marincu.


Diana Marincu.jpg
Photo © Pusha Petrov

 

Diana Marincu este curator și critic de artă, membru AICA și IKT, Director Artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara începând cu 2018.

Expozițiile pe care le propune pornesc de la o metodă investigativă, iar de cele mai multe ori întrebările pe care le formulează rezonează cu problemele identificate de artiști în practica lor, de la strategiile vizuale și narative ale construcției imaginii, la tensiunea relațiilor dintre subiect și context, precum și cotitura postumanistă în arta contemporană.

Între 2012-2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters din Timișoara, sub numele Viața – Mod de întrebuințare.

În timpul Sezonului România-Franța, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța: Persona, MUCEM – Musée des Civilisations de l’Europe et de la Méditerranée, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).

Alte expoziții ale sale includ: Michele Bressan – There are no bad trips, only fear, Galeria Strata, București (2022); La marginea lumii, expoziție de grup (co-curator Ciprian Mureșan), Fundația Art Encounters, Timișoara (2022); Orașe invizibile / Tărâmuri imaginare, expoziție de grup (co-curatori: Glad Carpencu Pop și Gia Țidorescu), Comenduirea Garnizoanei Timișoara, Asociația Culturală Contrasens (2021); I feel something, don’t know what / Simt ceva, nu știu exact ce (co-curator: Magda Kardasz), Fundația Art Encounters, Timișoara și Zachęta Project Room Varșovia (2021); Harun Farocki – Ar trebui ca realitatea să înceapă, Fundația Art Encounters, Timișoara (2020); Double Heads Matches (împreună cu Zsuzsanna Szegedy-Maszák), Noua Galerie a Budapestei (2018); proiectul curatorial în șase părți realizat împreună cu Anca Verona Mihuleț Punctul alb şi cubul negru, Muzeul Național de Artă Contemporană din București (2015-2017); M – Teodor Graur și Cristian Rusu, Galeria Plan B Cluj (2016); Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate, a 56-a ediţie a Bienalei de artă de la Veneția, Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia (2015).

* 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș 

mihai-zgondoiu

Omul aproximativ 3.0

Mihai Zgondoiu
08.04.2022 – 21.05.2022

„Omul aproximativ 3.0 este o expoziție nu doar despre lume, ci mai degrabă despre lumi. E vorba de lumi posibile, acele universuri pe jumătate reale, pe jumătate închipuite despre care vorbesc la fel de legitim artistul în varii forme și formate (aici, de la desen, la print, instalație, sunet și obiect) și literatura pseudo-științifică, prezentă abundent în expoziție prin publicațiile de profil.

Titlul sugerează perfect acest univers suprapus: pe de o parte trimite la faimosul titlu al volumului de poezie semnat de Tristan Tzara, pe de altă parte, sugerează ambiguitatea personajelor acestor universuri nepământești, omul ALIENat, extraterestrul cu identitate umană aproximativă. Ambele resurse sunt esențiale în creația lui Mihai Zgondoiu: mai întâi, avangarda, utilizată de artist atât ca reper istoric și argument conceptual, dar și ca mecanism (de exemplu, specularea hazardului ca mod de lucru, sau absurdul agrementat cu o bună doză de ironie care învăluie tot demersul). Apoi, e vorba de preocuparea artistului pentru literatura fantastică, pentru „cercetările” populare în zona misterelor, lumilor paralele și paranormale, o mitologie personală asumată sarcastic-serios și instrumentată bogat în această expoziție.

Precizarea numerică trimite la vocabularul tehnologic actual care numește generația următoare a internetului: cea a metaversului, a utilizării descentralizate, a cloud-ului. Astfel, Omul aproximativ 3.0 e în egală măsură despre actualitatea și mereu actualizabila avangardă, și despre alte universuri, despre noi, despre nori și ființele aproximative care le locuiesc.”
Horea Avram

PUNCT ~ CU ~ PUNCT /// DOT ~ TO ~ DOT

intervenția produsă de TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer în LONG EYE*.

Curator: KILOBASE BUCHAREST
12.03.2022 – 07.05.2022

Prin referința la acele puzzle-uri a căror imagine se conturează unind punctele, PUNCT ~ CU ~ PUNCT /// DOT ~ TO ~ DOT se dezvăluie ca un exercițiu de imaginație colectivă despre realități ~ identități ~ sensibilități queer prin intermediul a 7 lucrări: de la Cartea Schimbării – setul complex de instrucțiuni elaborate de Georgiana Dobre & Kjersti Vetterstad și colaboratorii lor pentru a stimula vizitatorii să încerce să se raporteze din perspective queer atât la cei din jur, cât și la propriul corp la instalația GLORY TO de Ștefan Botez despre visceralitatea dorinței queer, de la TRIUMF AMIRIA MANIFESTO un text-program fluviu, ultradens despre trecutul recent și posibile viitoruri pentru ce ar putea să fie un muzeu al culturii queer la selecția de 140 de Note Vizuale (2012 – 2019) ce dezvăluie perspectiva de imigrantă queer a artistei Alex Bodea, de la seria de postere și narative sound imaginate de de Apparatus 22 ca un omagiu îmbibat cu umor pentru plăceri neașteptate descoperite în primul an de pandemie ca parte a strategiei de supraviețuire și vindecare a traumei la instalația site-specific a lui Sebastian Moldovan – în egală-masură un comentariu despre infrastructură, sistemul artei, dar și support system material și metaforic pentru un playlist queer de Rekabu sau la display-ul luminos KILOBASE BUCHAREST ce deconstruiește o critică legată de împrumutul de termeni din engleză în limbajul queer local.

Lucrările calibrează experiența de vizitare între un sentiment de proaspăt ~ reminiscență ~ de potențial ce se așterne în viitor, între serios ~ jucăuș ~ extrem de necesar în aceste timpuri copleșitoare, între vulnerabilitate ~ împuternicire ~ răscolire permanentă.

*) Destinat spațiului interstițiu al Kunsthalle Bega, numele LONG EYE este o lucrare de artă imaterială creată de colectivul de artiști Apparatus 22 în seria BLANK AUGURI de nume și concepte care deja învăluie instituții de artă din România, Italia, Belgia, Slovacia. Inspirat în egală măsură de universul utopic Suprainfinit creat și desfășurat de Apparatus 22 și de particularitatea acestui spațiu liminal, LONG EYE face referire la o potențială capacitate suprainfinitică a acestui spațiu de a prezenta artă ce poate cuprinde simultan nenumărate puncte și linii de legătură între vizibil, invizibil și nerostit.

Sponsori
Parteneri
Parteneri media

Program cultural realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara. Programul cultural nu reprezintă în mod necesar poziția Primăriei Municipiului Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor și beneficiarului finanțării. Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabile pentru conținutul materialului și modul în care acesta ar putea fi folosit.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Sponsori

Parteneri

Parteneri media