Bega Art Prize 2023
Cristina Stoenescu, Georgia Țidorescu, Horațiu Lipot
Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții / teoretice cronologice tematice experimentale alternative / la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.
Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu.
În acest context fiecare artist este important.
Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die”, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.
Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „BILET ALB” curatoarei Liviana Dan.
Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / CRISTINA STOENESCU, GEORGIA ȚIDORESCU, HORAȚIU LIPOT – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.
Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană. Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.
Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.
Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.
Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.
În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.
Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…
Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.
Gia reușește să facă post adevărul alternativ.
Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.
Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.
Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…
Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.
Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.
Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…
Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…
Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…
Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.
Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.
Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!
Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse , promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.
Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).
Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.
Bega Art Prize 2022
Diana Marincu
Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra* o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență.
Lumea artei vrea claritate și Diana Marincu este pregătită să o ofere, a concluzionat juriul format din Horea Avram, Liviana Dan și Anca Mihuleț. Diana Marincu are standarde înalte și consideră activitatea de curator o misiune care promovează excelența artistică. A parcurs numeroase teritorii ale artei, de la galerii, muzee, bienale, la zone performative, având mereu alături istoria artei. Experiența și credibilitatea ei sunt semnificative. Influența Dianei Marincu pe scena de arta contemporană validează miezul intelectual al unui loc și al unei stări care va avea importanță maximă în perioada următoare.
Diana Marincu știe că arta dă forma / concretă – logică / schimbărilor culturale și ca atare impune o vizualitate acută proiectelor sale. Organizând cadrul, organizând conținutul, arta devine un răspuns pentru temele și ideile contemporaneității. Este ceea ce Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 așteaptă de la Diana Marincu.
Diana Marincu este curator și critic de artă, membru AICA și IKT, Director Artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara începând cu 2018.
Expozițiile pe care le propune pornesc de la o metodă investigativă, iar de cele mai multe ori întrebările pe care le formulează rezonează cu problemele identificate de artiști în practica lor, de la strategiile vizuale și narative ale construcției imaginii, la tensiunea relațiilor dintre subiect și context, precum și cotitura postumanistă în arta contemporană.
Între 2012-2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters din Timișoara, sub numele Viața – Mod de întrebuințare.
În timpul Sezonului România-Franța, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța: Persona, MUCEM – Musée des Civilisations de l’Europe et de la Méditerranée, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).
Alte expoziții ale sale includ: Michele Bressan – There are no bad trips, only fear, Galeria Strata, București (2022); La marginea lumii, expoziție de grup (co-curator Ciprian Mureșan), Fundația Art Encounters, Timișoara (2022); Orașe invizibile / Tărâmuri imaginare, expoziție de grup (co-curatori: Glad Carpencu Pop și Gia Țidorescu), Comenduirea Garnizoanei Timișoara, Asociația Culturală Contrasens (2021); I feel something, don’t know what / Simt ceva, nu știu exact ce (co-curator: Magda Kardasz), Fundația Art Encounters, Timișoara și Zachęta Project Room Varșovia (2021); Harun Farocki – Ar trebui ca realitatea să înceapă, Fundația Art Encounters, Timișoara (2020); Double Heads Matches (împreună cu Zsuzsanna Szegedy-Maszák), Noua Galerie a Budapestei (2018); proiectul curatorial în șase părți realizat împreună cu Anca Verona Mihuleț Punctul alb şi cubul negru, Muzeul Național de Artă Contemporană din București (2015-2017); M – Teodor Graur și Cristian Rusu, Galeria Plan B Cluj (2016); Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate, a 56-a ediţie a Bienalei de artă de la Veneția, Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia (2015).
* 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș
Bega Art Prize 2021
Cosmin Costinaș
Bega Art Prize, oferit de Kunsthalle Bega, își propune să încurajeze activitatea curatorială, prin premierea anuală a unui tânăr curator român, activ în țară sau internațional. Apreciat pentru ideile progresive, fluiditate, transparență și pentru interacțiunea observațiilor științifice cu cele personale, Cosmin Costinaș este desemnat, în acest an, de către juriul format din Călin Dan, Liviana Dan și Mihai Pop, drept laureat.
Cosmin Costinaș, la începutul carierei sale, a fost un curator independent care lucra într-un spațiu / România, care nu era centrul lumii artei și nu folosea narativele hegemoniei. Limbajul vizual își propunea însă un discurs internațional. Pleacă într-o lume complexă / Europa, cu multiple regimuri vizuale și multiple principii / cosmografice, estetice / de organizare, pe baze radical diferite. O lume întreagă, cu structuri de putere / cine spune? ce spune? /, peisaje culturale complexe și strategii de decolonizare a artei. Anxietatea momentului este întinsă spre politica adevărului.
Bega Art Prize 2020
Sandra Demetrescu
Bega Art Prize aflat acum la a doua ediție, își continuă misiunea de a încuraja profesionalizarea activității curatoriale din România. Juriul din acest an format din Liviana Dan, Călin Dan și Mihai Pop a cartografiat situația actuală a scenei tinere, sub 40 de ani, în toată varietatea ei de personalități, de la cele încă în formare, dar care au ajuns să aibă o voce proprie.
Sandra Demetrescu a parcurs într-un timp record etapele de la junior, la ‘assistant’ și apoi la curator cu responsabilități depline, conducând în prezent secția Curatoriat a Muzeului Național de Artă Contemporană. A realizat de-a lungul timpului, independent sau în colaborare, o serie de expoziții cu tematică și miză variată, de la mari retrospective la expoziții de grup cu tematică complexă, având în același timp capacitatea de a construi discurs în colaborare cu artiștii tineri și foarte tineri în afara cadrului instituționalizat al Muzeului.
Bega Art Prize este o inițiativă a Kunsthalle Bega, premiantul primind suma de 5.000 Euro, precum și invitația de a realiza un proiect curatorial. Kunsthalle Bega și membrii juriului vor sprijini și asista în toate etapele dezvoltarea și prezentarea proiectului premiat.
Bega Art Prize 2019
Anca Verona Mihuleţ
Anca Verona Mihuleţ este istoric de artă și curator independent. Proiectele propuse de Anca Mihuleț sunt motivate de coordonatele istorice și sociale specifice, de cadrele instituționale în care au loc, dar și de colaborările artistice și curatoriale care de regulă se dezvoltă pe parcursul mai multor ani. În 2016, a fost premiată cu una dintre „Bursele Igor Zabel”. La ora actuală, lucrează în echipa curatorială a Bienalei de la Singapore, ediția 2019, cadru în care a cercetat cazuri de deplasare și naturalizare artistică, dar și moduri în care transmedialitatea poate influența percepția noastră asupra viitorului
Bega Art Prize este premiul anual acordat de Kunsthalle Bega și un juriu de specialitate unui curator român activ în țară sau internațional, cu vârsta maximă de 40 de ani.
Juriul Bega Art Prize 2019:
Călin Dan, artist vizual, curator, director Muzeul Național de Artă Contemporană
Liviana Dan, curator
Lia Perjovschi, artist vizual, fondatoarea AAC/CAA – Arhivei de Artă Contemporană/Centrului pentru Analiza Artei și KM – Muzeului Cunoașterii
Mara Rațiu, teoretician al artei, prorector Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca
Anca Rujoiu, curator, co-curator Bienala Art Encounters 2019 și doctorand la Universitatea Monash în Melbourne